Monografia
Cunoasterea istoriei satului natal marcheaza stadiul de la care am pornit si unde vom ajunge.
Cunoscand istoria satului natal si a poporului nostru in general,invatam sa pretuim si sa iubim si mai mult cuceririle prezentului nostru.
Vatra satului Ghimpeteni dateaza din anul 1596,timpul de pace al marelui voievod Mihai Viteazul, gasindu-se in punctul Dosanesti un stalp de piatra din acel timp,care aminteste de intemeierea satului.
Ostasi ai voievodului Mihai Viteazul proveniti din Oltenia,au fost improprietariti si localizati pe malul stang al raului Vedea,intemeiind satul Ghimpeteni,caruia ii provine numele de la capitanul Ghimpe,care a ramas in aceste locuri pentru aplicarea ,,legamantului lui Mihai Viteazul”.
De la aceasta data si pana in 1864,locuitorii satului au robit pe mosiile boierilor din localitatile invecinate,lucrand pamantul pe o suprafata de aproximativ 15 Km 2,ducand o viata grea si plina de lipsuri datorita lacomiei mosierilor.
In anul 1864,prin aplicarea reformei agrare a domnitorului Alexandru Ioan Cuza,au fost improprietariti 121 familii de tarani.
Suprafetele cedate de boieri in acest scop au fost mici si slab productive si s-au repartizat dupa posibilitatile pe care le aveau taranii pentru a lucra in continuare si pe mosiile boieresti.
Taranilor care munceau cu patru boi pe mosia boierului li s-au dat 5 ha de pamant, celor care munceau cu doi boi li s-au dat 4ha, iar palmasilor li s-au dat 3 ha de pamant.
Fiind lipsiti de vite de munca cei mai multi tarani au primit pamant putin si slab productiv.
Viata grea pe care o duceau taranii,a facut ca in anul 1907 sa se simta din plin si aici ura si revolta acestora impotriva mosierilor.
Taranii revoltati au pornit la conacul boierului Burca din satul Ungurei indemnand la revolta si pe locuitorii acestui sat.
In fruntea taranilor rasculati din satul Ghimpeteni s-a aflat invatatorul Nicolae Grigorescu.
Rascoala a fost innabusita,boierii s-au razbunat trimitand in sat pentru represalii,armata sub conducerea capitanului Cantacuzino-cunoscut pentru rautatea sa .
Participantii la rascoala au fost scosi la marginea satului unde au fost batuti si schingiuiti.
In urma bataii si a schingiuirilor suferite,multi tarani au zacut bolnavi vreme indelungata iar invatatorul Nicolae Grigorescu s-a stins din viata.
Satul Ghimpetenii-Noi s-a format pe la anul 1800 in padurea ce se gasea pe mosia boierului Mitica Ghiocanul,asezata pe malul stang al raului Vedea la sud de satul Barza.
Satul Ghimpetenii-Noi,in acest timp era cunoscut sub denumirea de Atarnati.
Primii locuitori ai acestui sat erau fugari din judetele Dolj si Teleorman, care au incercat sa scape de asuprirea boiereasca.
Documentele atesta cateva nume de locuitori ai acestui sat:Ghiorghe Puscasu,Ilie Olteanu,Vasile Solnitaru,Saioc,Barascu,Valeanu si Angelescu.
Fiind asezati pe mosia intinsa de la Serbanesti-Crimpoia pana la Tecuci-Calinderu a boierului Mitica Ghiocanu, vechilii acestuia si apoi urmasul sau Ionel Ghiocanu, cautau sa scoata pe tarani la diferite claci pe mosia boiereasca.
Locuind in bordeie razlete, taranii nu voiau sa participe la corvezi,iar boierul trimitea in mod special pe oamenii sai sa-i scoata la munca si pe ,,Atarnatii aia’’.
De atunci satul a ramas cu denumirea de satul Atarnati.
Inainte de anul 1864, s-a facut drumul care leaga satele Barza si Ghimpeteni.
Satul Atarnati fiind departe de noul drum,asezati langa padure,au fost obligati sa se mute langa acest drum deoarece boierul defrisa padurea pentru vanzare,astfel satul s-a stramutat pe locul unde se afla astazi.
Sub presiunea cerintelor populatiei, a trebuit sa se infiinteze unitati de invatamant,astfel in satul Ghimpeteni, in anul 1893 s-a infiintat invatamantul primar intr-o casa insalubra, acoperita cu stuf,primul invatator numit aici fiind Nicolae Grigorescu.
In anul 1910 cetatenii comunei au construit cu posibilitati proprii un local in forma de baraca,neincapator,in care copiii au invatat pana in 1926.
In anul 1926 locuitorii satului Ghimpeteni au construit un local de scoala mai corespunzator,avand doua Sali de clasa si o cancelarie.
In satul Ghimpetenii-Noi,izvoarele invatamantului au reiesit din monografia intocmita de primul invatator din acest sat,Popescu R Ilie,originar din localitatea Scrioastea.
Baza invatamantului primar s-a pus in anul 1906.
In perioada 1893-1906,copiii din satul Atarnati frecventau scoala primara din satul Ghimpeteni.
Anul scolar 1906-1907 este primul an scolar in satul Ghimpetenii-Noi promovand clasa intaia un numar de sapte elevi.
Scoala a functionat pentru prima data intr-o casa particulara a locuitorului Matei Olteanu-o camera folosita drept sala de clasa, iar a doua camera locuinta invatatorului Popescu R Ilie.
Cadre didactice care au functionat la scoala Ghimpeteni au fost:Nicolae Grigorescu, Dumitru Mihailescu din Tecuci, Serban Constantin, Nicolescu Ion,Postelnicescu Dumitru,iar la scoala Ghimpetenii-Noi: Ilie R Popescu (1906-1916), Dosinescu R Badea, Radu Popescu, Iancu Popescu, preotul Ion Popescu si Nicolae Angelescu.
Perioada 1920-1948,la scolile din ambele sate rezulta un numar mare de elevi nescolarizati, promovabilitatea fiind sub 50 %, iar absolventi a sapte clase primare intre cinci si zece elevi.
Vetrele ambelor sate se afla pe partea stanga a raului Vedea care izvoraste din platforma Coteana si se intalnesc urmatoarele forme de relief:lunca,versanti scurti cu pante mici in majoritate,vai inguste, campie plana cu terasa.
Lunca se intinde pe o latime de 5-600 m de-a lungul raului Vedea care are o lungime de aproximativ sapte Km pe teritoriul ambelor sate.
O parte din teritoriu este scaldat de paraul Gioroc.
Apa freatica se gaseste la diferite adancimi,in lunca pana la patru metri,iar in terasa 15-25 m.
Solurile existente sunt luturi bogate in oxizi de fier iar in lunca solurile naturale sunt constituite din nisipuri cuartoase usoare.
Vanturile dominante-crivatul,austrul si Baltaretul.
Vegetatia este bogata,specifica solurilor si climei existente.
Comuna Ghimpeteni este asezata in estul judetului Olt la vecinatatea judetului Teleorman. si are ca vecini urmatoarele localitati: la est comuna Dobrotesti si comuna Tecuci din judetul Teleorman,la nord-comunele Tufeni si Crimpoia, la sud-comuna Valeni, la vest-comuna Nicolae Titulescu (de care ne desparte raul Vedea).
Comuna Ghimpeteni este compusa din satul de resedinta Ghimpeteni si satul Ghimpetenii-Noi., are 1720 de locuitori in urmatoarea componenta: 1.284.in satul Ghimpeteni si 436 in satul Ghimpetenii-Noi .
Populatia localitatii Ghimpeteni pe limite de varste :
prescolari : 90.
Elevi clasele I-VIII : 178.
Tineri intre 15 - 20 ani : 240.
Adulti intre 20 – 30 ani : 356.
31 – 45 ani : 254.
46 – 60 ani : 156.
Peste 60 de ani : 446.
Comuna Ghimpeteni are un numar total de 785 gospodarii,730 cu domiciliul in localitate,50 cu domiciliul in alta localitate si 5 persoane juridice ;un numar total de 744 de locuinte.
Comuna Ghimpeteni are teren agricol total 2529 ha din care 342 ha intravilan si 2187 ha extravilan,total teren arabil 1896 ha;are un numar total de 10673 capete animale din care 263 taurine, 750 ovine,240 caprine, 520 porcine, 8900 pasari; are un numar total de 1274 fantani din care 17 stradale,3 in camp si 1254 in gospodariile populatiei.
Primele forme socialiste in satele noastre au fost intovarasirea agricola ,,Brazda Noua’’ la Ghimpeteni,infiintata in anul 1950,iar la Ghimpetenii-Noi intovarasirea agricola,,Izbanda’’. Au urmat in 1955 prima gospodarie agricola colectiva sub denumirea ,,Zorile Socialismului’’urmata in 1961 de gospodaria agricola colectiva ,,Spic de grau’’infiintata in satul Ghimpetenii-Noi.
In anul 1962 gospodaria agricola colectiva ,,Spic de grau’’din Ghimpetenii-Noi,s-a unificat cu gospodaria agricola colectiva ,,Zorile socialismului’’din Ghimpeteni formand o singura unitate numita,,CAP Ghimpeteni’’care era deservita de masini si utilaje de la SMA Ghimpeteni.
CAP-ul Ghimpeteni a functionat pana in anul 1992 dupa revolutia de la 1989.
Din anul 1992 pe raza comunei Ghimpeteni, locuitorii celor doua sate au infiintat societati agricole si anume: SC Ceres SA si SA Ghimpeteni, in satul Ghimpeteni si SC Spicul la Ghimpetenii-Noi.
Aceste societati functioneaza si astazi si au fost infiintate de locuitorii celor doua sate dupa reconstituirea dreptului de proprietate pe baza legii nr.18/1991.
Intre anii 1968-2004,satele Ghimpeteni si Ghimpetenii-Noi au fost satele apartinatoare comunei Nicolae Titulescu.In aceasta perioada a fost construit Caminul Cultural intre anii 1967-1971,un local de scoala la Ghimpeteni si unul la Ghimpetenii-Noi,doua magazine universale, in 1995 podul betonat peste raul Vedea, betonarea DC intre satul Ghimpeteni si comuna Nicolae Titulescu in anul 2003 cu fonduri din programul SAPARD.
Comuna Ghimpeteni s-a reinfiintat la data de 07.aprilie.2004, in baza Legii nr.84/2004 data de Parlamentul Romaniei.
In iunie 2008 au avut loc alegerile locale in urma carora au fost alesi urmatorii demnitari care conduc si gestioneaza activitatea administrativa, economica si culturala:
1. CIOBANU CONSTANTIN -PRIMAR;
2. VALEANU MARIAN-VALENTIN -VICEPRIMAR;
