Istoricul comunei Ghimpeteni




Cunoaşterea istoriei satului natal marcheaza stadiul de la care am pornit şi unde vom ajunge. Cunoscând istoria satului natal şi a poporului nostru în general, învatam sa potrivim şi sa iubim şi mai mult cuceririle prezentului nostru.

Vatra satului Ghimpeteni dateaza din anul 1596 - timpul de pace al marelui voievod Mihai Viteazul, gasindu-se în punctul Dosaneşti un stâlp de piatra din acel timp care aminteşte de întemeierea satului.

Ostaşi ai voievodului Mihai Viteazu, proveniti din Oltenia, au fost împroprietariti şi localizati pe malul stâng al râului Vedea, întemeind satul Ghimpeteni, caruia îi provine numele de la capitanul Ghimpe, cel ce a ramas în aceste locuri pentru "aplicarea legamântului lui Mihai Viteazul".

De la aceasta data şi pâna în 1864, locuitorii satului au robit pe moşiile boierilor din localitatile învecinate, lucrând pamântul pe o suprafata de aproximativ 15 km, ducând o viata grea şi plina de lipsuri datorita lacomiei moşierilor.

În anul 1864, prin aplicarea reformei agrare a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, au fost împroprietrite 121 familii de tarani. Suprafetele cedate de boieri în acest scop au fost mici şi slab productive şi s-au repartizat dupa posibilitatile pe care le aveau taranii pentru a lucra în continuare şi pe moşiile boiereşti. Taranilor care munceau cu 4 boi pe moşia boierului, li s-au dat 5 ha de pmânt, celor care munceau cu doi boi li s-au dat 4 ha, iar palmaşilor li s-au dat 3 ha. Fiind lipsiti de vite de munca cei mai multi tarani au primit pamânt putin şi slab productive

Rascoala taranilor din 1907, a lasat o amprenta importanta in istoria Ghimpetenilor . Viata grea pe care o duceau taranii, a facut ca în anul 1907 sa se simta din plin şi aici ura şi revolta acestora împotriva moşierilor. Taranii revoltati au pornit la conacul moşierului Burca, în satul Ungurei, îndemnând la revolta şi pe locatarii acestui sat.În fruntea taranilor rasculati din satul Ghimpeteni, s-a aflat învatatorul Nicolae Grigorescu. Rascoala a fost înnabuşita, boierii s-au razbunat trimitând în sat pentru represalii, armata sub conducerea capitanului Cantacuzino, cunoscut pentru rautatea sa. Participantii au fost batuti şi schingiuiti. În urma bataii şi schingiuielilor suferite, multi tarani au zacut bolnavi vreme îndelungata, iar învatatorul Nicolae Grigorescu s-a stins din viata.

Satul Ghimpeteni - Noi s-a format pe la anul 1800 în padurea, ce se gasea la moşia boierului Mitica Ghiocanu, aşezata pe malul stâng al râului Vedea, la sud de satul Barza. Satul Ghimpetenii Noi, în acelaşi timp era cunoscut sub denumirea de Atârnati.

Primii locuitori ai acestui sat erau fugari din judetele Dolj şi Teleorman care au încercat sa scape de asuprirea boiereasca. Documentele atesta câteva nume de locuitori ai acestui sat: Gheorghe Puscaşu, Ilie Olteanu, Valeanu, Anghelescu, etc.Fiind aşezati pe moşia întinsa de la 1Şerbaneşti -Câmpia pâna la Tecuci-Calinderu, a boierului Mitica Ghiocan, vechilii acestuia şi apoi urmaşul sau Ionel Ghiocanu, cautau sa scoata pe tarani la diferite claci pe moşia boiereasca. În bordeiele razlete în care în care locuiau taranii, aceştia nu vroiau sa participe la corvezi, iar boierul trimitea în mod special oamenii sai, sa-i scoata la munca şi pe "Atarnatii aia". De atunci satul a ramas cu denumirea de satul Atârnati.

Înainte de anul 1864 s-a facut drumul care leaga satele Barza si Satul Ghimpetenii Noi, în acelaşi timp era cunoscut sub denumirea de Atârnati.. Satul Atârnati fiind departe de noul drum, aşezati lânga padure, au fost obligati sa se mute lânga acest drum, deoarece boierul Ionel Ghiocanu defrişa padurea pentru vânzare, astfel satul s-a stramutat pe locul unde se afla si astazi.



Scurt istoric al Comunei Ghimpeteni


-1596

Vatra satului Ghimpeţeni datează din anul 1596 - timpul de pace al marelui voievod Mihai Viteazu, găsindu-se în punctul Dosăneşti un stâlp de piatră din acel timp care aminteşte de întemeierea satului.

-1864

De la această dată şi până în 1864, locatarii satului au robit pe moşiile boierilor din localităţile învecinate, lucrând pământul pe o suprafaţă de aproximativ 15 km

În anul 1864, plin aplicarea reformei agrare a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, au fost împroprietărite 121 familii de ţărani.

-1907

Viaţa grea pe care o duceau ţăranii, a făcut ca în anul 1907 să se simtă din plin şi aici ura şi revolta acestora împotriva moşierilor. În fruntea ţăranilor răsculaţi din satul Ghimpeţeni, s-a aflat învăţătorul Nicolae Grigorescu.

Satul Ghimpeţeni - Noi s-a format pe la anul 1800 în pădurea, ce se găsea la moşia boierului Mitică Ghiocanu, aşezată pe malul stâng al râului Vedea la sud de satul Barza. Satul Ghimpeţenii Noi, în acelaşi timp era cunoscut sub denumirea de Atârnaţi.

Primii locatari ai acestui sat erau fugari din judeţele Dolj şi Teleorman care au încercat să scape de asuprirea boierească. Documentele atestă câteva nume de locuitori ai acestui sat: Gheorghe Pulcaşu, Ilie Olteanu, Văleanu, Anghelescu, etc.


Fiind aşezaţi pe moşia întinsă de la Şerbăneşti -Câmpia până la Tecuci-Calinden a boierului Mitică Ghiocan, vechilii acestuia şi apoi urmaşul său Ionel Ghiocanu, căutau să scoată pe ţărani la diferite clăci pe moşia boierească. În bordeiele răzleţe în care în care locuiau ţăranii, aceştia nu vroiau să participe la corvezi, iar boierul trimitea în mod special oamenii săi, să-i scoată la muncă şi pe "ATÂRNAŢII ĂIA".De atunci satul a rămas cu denumirea de satul Atârnaţi.


Înainte de anul 1864 s-a făcut drumul care leagă satele Barza şi Ghimpeţeni. Satul Atârnaţi fiind departe de noul drum, aşezaţi lângă pădure, au fost obligaţi să se mute lângă acest drum, deoarece defrişa pădurea pentru vânzare, astfel satul s-a strămutat pe locul unde se află astăzi